In timpul Postului Craciunului, gospodarii din satul Crevedia Mare, judetul Giurgiu, fac curatenie generala in casele si in gospodariile lor, pentru a primi cum se cuvine Nasterea Domnului. La aceasta activitate participa intreaga familie.
Taierea porcului se realizeaza in functie de un consens privind timpul liber al tuturor membrilor familiei si timpul necesar prepararii alimentelor specifice Craciunului, nemaitinandu-se seama de Ignat. Inainte de transarea porcului, capul familiei face o cruce cu cutitul in crestetul porcului, dupa care adauga sare. Apoi se tamaiaza pentru a indeparta "vorbele rele" spuse in timpul anului, pentru ca sa "nu mai fie al Dracului, sa fie al lui Dumnezeu, al omului".
Numai astfel se poate imparti din carnea lui. Dupa ce porcul a fost injunghiat si transat, cu sangele scurs din gatul sau se face cruce pe fruntea copiilor, de catre capul familiei, pentru a fi sanatosi tot anul. In ziua de 22 decembrie sunt cumparati covrigii, care in noaptea de 23 spre 24 decembrie sunt dati in dar colindatorilor. Ceata de colindatori este formata din baieti si fete, in numar de 7-8, cu varste cuprinse intre 7, 8 - 14, 15 ani. Daca gazda observa ca unul dintre ei este mai mare, acestuia ii este bagata o pisica in traista, in semn ca este de rusine sa se mai alature unei cete de copii. In cazul in care nu sunt primiti intr-o gospodarie, ceata hotaraste sa dezasambleze poarta familiei respective si sa o duca la cateva case distanta. Colindul pe care il rostesc in dreptul ferestrei, numit "Colindete", vesteste Nasterea lui Iisus Hristos. Textul este urmatorul: "Buna dimineata!/Am venit si noi odata/La un an cu sanatate,/Maica Domnului sa ne-ajute/La covrigi si nuci multe./Buna dimineata!". Gazdele ofera daruri: covrigi, nuci, mere, biscuiti, gogosi, rahat, bomboane. Inainte de a fi oferite colindatorilor, sunt tamaiate si randuite de femeia cea mai in varsta din familie celor decedati din neam. Primului colindator care intra intr-o gospodarie i se mai imparte si o lumanare aprinsa, pe langa celelalte daruri. Aceasta prima pomana este data "drept Dumnezeu". Dupa ce si-au primit plata - numai de la gazdele adulte - colindatorii spun "Bogdaproste" si "La multi ani!" gazdei. In paralel cu obiceiul "Colindetelor", gospodinele se ocupa de framantarea si coacerea cozonacului si a preparatelor din carnea de porc (sarmale, carnati, piftie, cartabos, sunca, toba), iar gospodarii, de transarea carnii si de treburile din afara casei. Ajunul Craciunului este petrecut in familie, pentru ca se spune ca asa vor fi uniti tot anul, asa cum sunt in acel moment. In dimineata acestei zile, preotul satului, impreuna cu dascalul, "merg cu Craciunul", binecuvantand intreaga familie si casa cu aghiasma. Nu se fac vizite in aceasta perioada, respectandu-se intimitatea familiala. In aceasta noapte se colinda cu Steaua. Colindatorii sunt in numar de unul sau maxim doi (unul care canta si tine Steaua si unul care ia darul) si nu mai primesc alimente, ci bani. Ei vestesc Nasterea lui Iisus Hristos si-L aduc in casa gospodarilor. Odata cu venirea noptii este asteptat Mos Craciun de catre cei mici, fiind recunoscut drept un simbol al bunatatii, al generozitatii, al iertarii, al recunostintei, care ne face sa ne reamintim, in mod repetat, ca trebuie sa fim "mai umani". Aceasta zi, in care s-a nascut Iisus Hristos, este consacrata petrecerii timpului in familie. In prima zi, inaintea mesei de Craciun, se da de pomana celor "de dincolo", atatea vase cati morti are familia, pline cu alimentele rituale specifice: carne, cozonac si vin.
Oamenii obisnuiesc sa poarte haine noi; daca acest lucru nu este posibil, vestimentatia trebuie sa fie neaparat curata, frumoasa si ingrijita. Cea de-a doua zi de Craciun (26 decembrie - Soborul Maicii Domnului) si cea de-a treia zi de Craciun (27 decembrie - Sfantul Stefan) sunt zile de sarbatoare dedicate mersului cu plocon la nasi si in vizita pe la alte rude sau prieteni. Finii ofera nasilor alimentele specifice acestei sarbatori: preparate din carne, cozonac, placinte cu branza si cu mere, vin. Ritmul de viata impus comunitatii traditionale din Crevedia Mare de apropierea de orasul Bucuresti determina predominanta caracterului festiv in sarbatorirea Craciunului, insa legatura cu traditiile mostenite de la inaintasi este inca puternica. Totusi, evolutia acestui fenomen este catre un spectacol public improvizat, pus in scena de agenti pentru care exista doar interesul pecuniar, intr-un timp ce nu mai este sacru. Altadata accentul cadea asupra actului de comunicare, asupra mesajului transmis, construit sa placa si sa aduca fericire. Intentia de a placea s-a pastrat, insa comunicarea a fost desacralizata, chiar daca sacrul este prezent in textul colindei.
Anamaria STANESCU
Afisari: 107
Pentru a comenta acest articol trebuie sa fii un utilizator inregistrat.
* Daca ai deja un cont trebuie sa te autentifici.
* Daca nu ai cont trebuie sa te inregistrezi ca utilizator nou.
Pentru aceasta vezi meniul de Autentificare. Powered by AkoComment Tweaked Special Edition v.1.4.6
AkoComment © Copyright 2004 by Arthur Konze - www.mamboportal.com
All right reserved |
Comentarii (0)
