Timpul nu s-a oprit in loc nici pentru Dan Gherasimescu, mesterul din Valea Danului, judetul Arges. Prima zi a Prierului i-a adus in varsta, iata, cel de al 60-lea "ghiocel", iar CJCPCT Arges i-a facut in aceasta zi un cadou meritat: Simpozionul "Dan Gherasimescu - Omul-pasare al romanilor". Manifestarea a inceput in holul Bibliotecii Judetene Arges "Dinicu Golescu" din Pitesti.
Au rostit cuvinte de apreciere, reconstituind portretul creatorului: dr. Corina Mihaescu - cercetator la Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", dr. Sorin Mazilescu - director al CJCPCT Arges, prof. Costin Alexandrescu - fostul director al institutiei organizatoare a acestei manifestari, prof. Filofteia Pally - director al Muzeului Viticulturii si Pomiculturii din Golesti, dr. Octavian Mihail Sachelarie - directorul BJA "Dinicu Golescu", prof. Radu Oprea - consilier superior al Directiei Judetene Arges pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, Liliana Sandu - consilier judetean, Gabriela Pendiuc - director al Scolii Populare de Arte si Meserii din Pitesti, prof. Cezar Badescu din Arefu. In vitrinele Bibliotecii au poposit numeroase obiecte realizate, in ani, de mesterul Dan Gherasimescu, pentru oameni: ciomege si bate, furci de tors si de podoaba, obiecte de cult religios (pristolnice, icoane de vatra, materiale pentru schituri si manastiri, parti ale troitelor, cruci, iconite, agheasmatare), tilinci, drambe, pasari maiestre, jucarii, tipare de cas, cani, linguri cu lant lucrate dintr-o singura bucata de lemn, stalpi de case, lazi de zestre, "pahare ale mantuirii" si pentru miri, blidare, tavi, sararite, cupe, manere pentru diferite unelte. Salcia, plopul, fagul, stejarul ii ofera material pentru chipuri sculptate pretuite mereu mai mult de cei care au prilejul-privilegiu sa le vada. Mesterul nostru a venit pe lume la 1 aprilie 1949 in Valea Danului. Tatal sau, de la care a deprins aplecarea pentru creatia artistica, Daniil, era profesor si cantor bisericesc (isi pierduse o parte a bratului stang in luptele cu nemtii, la Vulturi-Vanatori, judetul Iasi). Dan s-a bucurat de intregul evantai al datinilor proprii neamului: faptura care il aducea pe lume invoca ursitoarele care sa-i "prescrie" un drum luminos in viata, il scalda in copaie de salcie rosie, obligandu-l sa-si aseze mana in calea sulemendritei pestrite, practica menita sa-i dea siguranta in gand, degete si lucru. I-a placut inca de mic lemnul, cu simtirea, mirosul, senzatiile si insemnele sale adanc omenesti - il cresta, modelandu-l in fel si chip, realizand fluierase sau obiecte pentru bucatarie, ba chiar a inchipuit o bicicleta pe care, mandru tare, cobora coastele satului si imprejurimilor. De la mosul Andrei, de la tatal sau si de la batranii comunitatii a deprins mestesugul patrunderii delicate, "unse" in "carnea" lemnului; Nelut Stoicescu l-a invatat sa nu se teama de sarpe - adeseori intruchipat in minisculpturile sale. Aduna si isi faurea unelte: cutite, bricege (are peste 80), daltuse, dornuri, toporase, fierastraie, cutitoaie. Nu s-a lasat de cioplit nici in anii de scoala: acasa, la Valea Danului, in Curtea de Arges sau la Ramnicu Valcea, pentru ca, dupa absolvirea studiilor sanitare, sa fie repartizat - unde credeti? - in Pestisani, judetul Gorj, la doi pasi de Hobita marelui Brancusi (ce mai potrivire!). Oriunde, il intereseaza totul: asezarea geografica, flora, fauna, toponimia, stiintele, istoria, roadele gandirii indraznete, locuitorii, legendele, vorbirea populara neaosa, intamplarile de zi cu zi, opiniile despre soarta, viata, arta. Lucreaza cu pasiune-patima, duios, cu dragoste pentru semeni, cu armonie, sete vizand perfectiunea, in credinta - este bun crestin, tandru, mereu cumpatat, blajin, ajutator, prietenos, echilibrat, sfatuitor de bine, respectuos, tolerant, intelegator, modest peste poate, politicos cat cuprinde, rezervat in sensul cel mai de sus al cuvantului. A dat zeci de intrupari ale zburatoarei pe care o numim pasare maiastra - o gasea, i-a "prins" pentru totdeauna infatisarea. L-a obsedat ideea din copilarie, cand basmele ii hraneau mintea, curiozitatea si faptura insetata pe de-a-ntregul de absolut, de cunoastere. I-a intors infatisarea pe toate partile, inchipuind-o in imagini pentru care americanii de la Smithsonian Institute din Washington D.C. l-au numit "omul-pasare al romanilor". La fel i-au zis si specialistii din Bulgaria, Franta, Germania, Japonia, unde operele argeseanului au fost etalate in expozitii. L-au inspirat, de asemenea, datinile noastre, imortalizand sarbatoarea Dragobetelui si obiceiurile de peste an, ilustrate prin obiecte apreciate la superlativ. Mesterul este interesat, in egala masura, de ceremonialul nuntii, prezent in lucrarile sale prin paharele cioplite gingas dintr-un singur lemn. I-a fost dat sa poposeasca si la Muntele Athos, de unde a revenit cu mai multa Credinta. Ar trebui spuse alte si alte cuvinte, apreciindu-i si aplecarea pentru muzica, fiindca a izvodit si continua sa o faca instrumente precum tilinca sau dramba, la care interpreteaza cu talent doine sau melodii de joc din zona. O alta dimensiune a personalitatii sale, remarcata de cei care urmareau in sala mare, de conferinte, a Bibliotecii Judetene Arges "Dinicu Golescu" din Pitesti filmul documentar Dan Gherasimescu - Omul-pasare al romanilor, inchinat sarbatoritului, la sase decenii de viata exemplara, de catre cercetatorul dr. Sorin Mazilescu, noul director al CJCPCT Arges - un imn dedicat cu delicatete poetului lemnar din Valea Danului, care se vadeste si un inzestrat creator de aeromodele si un apreciat salvamontist. Apreciindu-i creatiile si contributia la imbogatirea continua a patrimoniului de valori, Academia Artelor Traditionale din Sibiu l-a primit in randurile sale acum 14 ani, iar Asociatia Creatorilor Populari din Romania il are presedinte inca din 2001. Acum sase ani, seful statului i-a acordat Medalia Omagiala "Serviciul Credincios", iar Scoala Populara de Arte si Meserii din Pitesti i-a incredintat rolul de instructor al celor 50 de copii (astazi, doar 20) din randurile carora se va ivi, poate, un alt Dan Gherasimescu pentru care pasarea maiastra sa insemne o permanenta cautare si intruchipare artistica.
Prof. Constantin CARSTOIU CJCPCT Arges Afisari: 424
Comentarii (1)
Pentru a comenta acest articol trebuie sa fii un utilizator inregistrat. * Daca ai deja un cont trebuie sa te autentifici. * Daca nu ai cont trebuie sa te inregistrezi ca utilizator nou. Pentru aceasta vezi meniul de Autentificare.